Constanța, orașul de la malul mării. Un oraș a cărui imagine este caracterizată în ultimii 20 de ani de distracțiile de noapte, prezentate pe larg ca fiind atracții turistice și viața economică ce lasă impresia vizitatorilor că este una înfloritoare. Dar care este situația reală a acestui oraș/judet?

Putea fi Constanța mai mult decât ceea ce este în prezent, atât din punct de vedere economic, dar și social? Are acest județ posibilitatea să devină un pol de dezvoltare și nu unul al prosperității relative?

La 1 ianuarie 2019 populația, județului Constanța, după domiciliu, conform datelor Biroului Județean de Statistică Constanța, număra 766.000 locuitori, rata șomajului fiind de 2,7%. PIB-ul județului este de 8,9 miliarde de euro, aflându-se în primele 5 județe ale României.

Structura populației, pe grupe de vârstă, este dezechilibrată, în intervalul 0-14 regăsim 15,2% din populație sau 116000 locuitori, între 15-64 ani procentul este de 69,4%, reprezentând 532000 locuitori, cei peste 65 de ani fiind în număr de 118000 sau 15,4% din populație.

Chiar dacă județul Constanța figurează printre cele care își aduc o contribuție importantă la PIB-ul României, numărul locurilor de muncă fluctuează și este pro-ciclic și depinde de sezonul estival, conform celor de mai jos:

Se observă cum în lunile de vară numărul șomerilor se reduce, în timp ce în sezonul rece, acesta crește. În primele 9 luni ale anului s-au înregistrat 1,3 milioane de turiști, din care doar 56 de mii de turiști străini. Numărul salariaților din județ a înregistrat la finalul lunii septembrie 188 de mii de persoane, câștigul salarial mediu net fiind de 2700 de lei.

Privind evoluția pieței imobiliare, în intervalul 2007 – 2019 au fost finalizate peste 38000 de locuințe, din care 16000 doar în ultimii 5 ani, conform graficului de mai jos:

Constanța înregistrează o bulă imobiliară, în condițiile în care se construiește tot mai mult, în timp ce numărul populației scade. Deși figurează în primele 5 județe ale României, ca pondere în PIB, Constanța este doar un pol al prosperității relative, avantajele poziției geografice nu au fost fructificate pe deplin din punct de vedere economic. Mai mult decât atât, Constanța a decăzut din punct de vedere economic, marii investitori ocolind constant teritoriul aflat între Dunăre și Marea Neagră, deși acest județ prezenta toate premisele pentru a fi considerat drept primă alegere a marilor companii.

Portul Constanța este cel mai mare port la Marea Neagră și putea reprezenta pentru investitori o poartă de ieșire a mărfurilor în exterior. Constanța este legată rutier de București de autostrada A2/A4, are o rețea de căi ferate excelent conectate cu sistemul național și european, Portul Constanța reprezintă atât un punct de pornire, cât și un punct final pentru Coridorul de Transport Paneuropean 4.

Întrebarea care se pune este: De ce Constanța, un județ ce prezintă atâtea avantaje este doar pe locul 5 între județele României ca pondere în PIB? De ce județe precum Timiș sau Cluj au avut o creștere economică superioară județului Constanța?

Nici Cluj și nici Timiș nu oferă investitorilor atâtea avantaje în ceea ce privește infrastructura precum Constanța.

De ce județe precum Cluj, Timiș, Brașov, Sibiu, Oradea sau Arad au cunoscut o dezvoltare constantă, în timp ce Constanța a avut o creștere moderată, cu mult sub posibilitățile sale? Răspunsul este strâns legat de modul în care administrațiile locale, din fiecare dintre aceste județe, au înțeles să se poziționeze față de atagarea capitalului privat.

În Cluj există 11 parcuri industriale, Timiș – 2, Brașov – 9, Sibiu – 3, Arad – 3, Oradea – 4. Fiecare dintre aceste parcuri industriale a atras zeci de companii de prestigiu, din diferite domenii. Până și în Blaj (jud. Alba) există un parc industrial, ce a redus la zero somajul în zonă și a devenit un pol de dezvoltare.

În fiecare dintre aceste parcuri industriale a fost atrasă forță de muncă înalt calificată, în condițiile în care românii au emigrat masiv spre Vestul Europei. De exemplu, cele 4 parcuri industriale din Oradea angajează peste 7000 de oameni. Orașul are un somaj apropiat de zero. Astfel, orașul a avut posibilitatea de a se dezvolta. Cine a vizitat Oradea a putut constata că se efectuează vaste lucrări de modernizare și că tot mai multe firme investesc local, atrase de modul în care autoritățile au înțeles a susține capitalul privat și dezvoltarea economică.

Știți câte parcuri industriale s-au construit în Constanța în ultimii 30 de ani? Zero! Știți câte se preconizează a se construi până în 2024? Unul singur.

Deși Constanța este centru universitar, tot mai mulți tineri au decis să plece din județ, atât spre București, dar și peste hotare, singurele opțiuni de angajare, pe care un tânăr absolvent le are în acest județ, sunt cele din domeniul turistic, în port sau agricultură. Cam puțin pentru Constanța.

Privind structura populației pe vârste, va fi imposibil ca județul să se dezvolte fără infuzie de capital uman și care să aibă competențe profesionale înalte. Dezvoltarea unui parc industrial poate transforma Constanța dintr-un pol al prosperitatii relative într-un incubator/multiplicator economic, județul, dar și regiunea de sud-est a României, având astfel posibilitatea de a deveni un pol al dezvoltării economice.

Vă recomandăm:

Acesta nu e un garaj, ci o comoară locală. Bine ați venit la Constanța noastră, o epavă tristă și uitată 9 luni pe an!

Piața muncii depinde în Constanța, preponderent, de trei domenii, turistic, agricol și cel portuar. Apariția unor companii mari ar putea reseta atât piața muncii, prin atragerea de capital uman, dar și prin creșterea concurenței dintre angajatori pentru a atrage cei mai buni angajați. Astfel salariile se vor majora, având un efect benefic asupra taxelor și impozitelor încasate de către autoritățile loc, care vor putea majora investițiile locale.

Constanța nu poate concura cu zona București – Ilfov, din motive obiective, însă cu siguranță am putea să aplicăm modelul implementat de către autoritățile din Oradea, Sibiu, Brașov, Cluj sau Timiș și să schimbăm imaginea de destinație turistică sezonieră într-una care să presupună dezvoltare economică și prosperitate sustenabilă.

Contributor

Comentarii