Potrivit unui studiu realizat în 2018 reiese că europenii nu reușesc să își crească gradul de conștientizare economică, nu economisesc, românii ocupând un loc fruntaș în această nefericită ierarhie.

Un indicator important este cel reprezentat de economiile realizate de către fiecare gospodărie. În România, 36% dintre gospodării nu realizează niciun fel de economii, față de media europeană, care este de 26%, conform graficului următor:

Structura datoriilor, exceptând creditele imobiliare, în ceea ce privește România, nu este o surpriză. Creditele de consum ocupă un loc de cinste, înregistrând 39%, față de media europeană de 23%. Urmează datoriile aferente cardurilor de credit, 27%, la egalitate cu Marea Britanie. După ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, „cine e pe primul loc, cine e pe primul loc? ”, cum ar scanda galeriile de fotbal. Overdraft-ul, supriză, doar 8%. Cheltuielile alocate ieșirilor cu prietenii/familia sunt de 17%. În total 91% din structura datoriilor gospodăriilor din România este compusă din datorii aferente consumului. Observați ce lipsește din grafic? Tic, tac, hmmm, creditele pentru finanțarea studiilor. Ne împrumutăm pentru satisfacerea nevoilor de consum, însă nu investim în educația, în dezvoltarea noastră. „Good” job, Romania! Detalii in graficul de mai jos:

Dar știți câți dintre români sunt îngrijorați în legătură cu plata ratelor bancare, în eventualitatea majorării dobânzilor bancare?

Procentul este de 56%, media europeană fiind de 34%. Mai mult de jumătate dintre români sunt circumspecți în ceea ce privește returnarea datoriilor în cazul majorării dobânzilor bancare. Încă suntem în perioada în care creditele sunt ieftine, deci… vedem ce va urma.

Dar de ce am ajuns aici? Răspunsul este strâns legat de gradul redus de conștientizare financiară și de multe ori de educație, în general.

Ne împrumutăm pentru a ne satisface nevoile de consum și nu investim pentru educația noastră. Rata de analfabetism funcțional este în România la 41%, conform rezultatelor testelor PISA .Vedem cum mulți dintre elevii noștri obțin medalii la Olimpiade, însă acei copii nu obțin acele rezultate mulțumită sistemului, ci de cele mai multe ori datorită implicării propriilor familii. Iar pe viitor mare parte dintre acești copii vor părăsi România. Este o realitate sumbră.

Dar să revenim la obiceiurile de consum, acestea sunt strâns legate de gradul de educație, care influențează și modul în care ne cheltuim banii, atât pe cei pe care îi avem, dar mai ales banii împrumutați.

Tiparul consumatorului din România este cunoscut de comercianți și utilizat pentru creșterea vânzărilor. De aceea vedem în mall-uri, brazi de Crăciun, globuri și reni de la jumătatea lunii noiembrie. De aceea iepurașul de Paște apare de prin martie, să nu uităm de Sfântul Valentin, care din ianuarie apare în toate reclamele și spoturile radio/tv.

De ce nu i-am pune pe toți la un loc, pe Moș Crăciun, pe iepurașul de Paște, pe Sfântul Valentin, toți să facă o horă din ianuarie până în decembrie, alături de Zâna cea Bună, într-un eveniment Black Friday permanent? Hmm, vizionară idee, trebuie să recunoașteți.

Pentru că suntem în preajma sărbătorii nașterii Domnului, cel mai frapant este să observăm cum masa de Crăciun și sărbătorile invernale se transformă într-o cursă după carne și produse alimentare. Multă carne și multe produse alimentare. Este vorba despre o masă de Crăciun, nu despre un exil în deșert, dragii mei. Consumați cât aveți nevoie, nu pentru că vă fac cu ochiul reclamele lucioase ce prezintă oferte peste oferte și reduceri de prețuri șoc. Nu mai suntem în anii ’80, când ne umpleam frigiderele cu carne, „ca să fie”. Modul în care generațiile trecute de 50 de ani fac cumpărături este influențat de lipsa produselor din magazine în anii comunismului. De asemenea, modul în care generațiile ce au până în 35 de ani își cheltuiesc banii, este o consecință directă a gradului de alfabetizare financiară, a gradului de conștientizare economică a fiecăruia dintre noi.

Contributor

Comentarii