Un studiu derulat anual de către agenția Standard and Poor’s arată că doar 1 din 5 români este alfabetizat financiar, ponderea de 20% plasându-ne într-o poziție inferioară comparativ cu restul țărilor din Uniunea Europeană, unde procentajul este de 54%.

Peste 80% dintre români nu cunosc ce înseamnă inflația, dobânda sau diversificarea riscurilor.

În ceea ce privește obiceiul de economisire și investire pe termen lung, respectiv pentru vârsta pensionării, doar 15% dintre români depun eforturi în această direcție.

La momentul actual, populația României nu are cunoștințe legate de modul în care își poate maximiza veniturile viitoare, oamenii cheltuiesc pentru bunuri ce nu le schimbă modul de viață, dar le este satisfăcută o emoție de moment. Din punctul meu de vedere totul pleacă de la lipsa educației școlare, ce a dus la lipsa de interes pentru educația financiară și modelele de succes, prezentate pe larg pe canalele media, în ultimii 30 de ani.

Haosul din societate și învățământ, alături de modelele prezentate pe larg, ca fiind unele de succes, au transformat România într-o societate care își dorește totul acum, cât mai mult, fără să ne gândim la viitor, la educația noastră și a copiilor noștri.

Dacă deschidem paginile multora dintre revistele comercializate în România ori dacă vizionăm diverse canale TV, vedem exemplul unor personaje cât mai lucioase, ce au „reușit” în viață, făcând lucruri nu foarte complicate, dar prezentate pe larg și promovate ca modele de succes, pe care dacă le urmăm vom putea cumva atinge acel grad de succes al personajelor lucioase. Este vorba despre acei copii ce conduc mașini ce costă sute de mii de euro, acei cântăreți de melodii cu iz de Bosfor, despre acele domnișoare pentru care operațiile estetice au devenit un mod de viață.

Suntem atât de preocupați de a urma, mulți dintre noi, aceste modele lucioase, încât nu ne mai putem concentra eforturile pentru a ieși din acest univers al prostului gust, iar pentru aceste lucruri sacrificăm lucrurile importante din viitor pentru satisfacerea îndoielnicelor emoții actuale.

În prezent ne aflăm pe vârful unui ciclu economic, populația a avut posibilitatea de a se împrumuta la un nivel al dobânzii ce a permis achiziția de diverse bunuri de uz îndelungat. Dar România cade mereu pradă politicilor pro-ciclice, în cazul unei recesiuni ne vom confrunta cu dobânzi în creștere, șomaj, scăderea veniturilor, însă în parcarea blocurilor unde locuim vor fi parcate mașini premium, achiziționate și acestea în rate. Cheltuim peste posibilitățile noastre, în perioadele de creștere economică, în loc să economisim sau să investim în educație și restrângem masiv consumul atunci când economia scade.

Vă recomandăm:

Chix Friday: „Deschid site-ul, dau click pe televizor și… nu se poateeeeee, stoc indisponibil”

Achiziția unor bunuri ce depășesc posibilitățile financiare reale ale unei persoane produce mereu în viitor cheltuieli suplimentare. Un exemplu tipic pentru societatea românească este cel al achiziției unor bunuri pe care nu ni le permitem de fapt, dar pe care le finanțăm din împrumuturi de nevoi personale, pe perioade de până la 5 ani, la dobânzi ridicate, situate în prezent la cca. 9% (DAE). Și facem asta pentru a epata, pentru a ieși în evidență cu o imagine falsă pe care dorim să o creăm.

Care este, de exemplu, logica achiziției unui autoturism premium, pentru care plătim peste 20.000 de euro, având o vechime de 3-5 ani și un rulaj de peste 100.000 km, fără garanție, având cheltuieli ridicate de întreținere, autoturism care, la finalul contractului de creditare cu banca, va valora cel mult 30% din valoarea de achiziție? Acel autoturism va avea o vârstă de 8-10 ani, va fi greu vandabil, după o astfel de perioadă apar probleme tehnice, ce implică cheltuieli neplanificate și cu siguranță, în perioada derulării contractului de credit, posibilitățile de economisire ale persoanei în cauză vor fi extrem de limitate. Autoturismul este un bun a cărui valoare se depreciază brusc și atrage după sine cheltuieli suplimentare. De ce nu achiziționăm o mașină nouă având un cost mai mic?

Care este motivația achiziției unor SUV-uri pentru traficul urban sau a concediilor efectuate în diverse locuri exotice, finanțate, de asemenea, din împrumuturi sau a celor dintre noi ce cumpără telefoane mobile de peste 1000 de euro, în timp ce veniturile lor le oferă posibilitatea achiziției unor device-uri mai accesibile, dar cu care realizezi aceleași lucruri pe care ți le-ai propus a le duce le îndeplinire cu un gadget ce costă peste 1000 de euro. De asemenea, care este motivația ce ne face să cheltuim toate resursele pe care le-am economisit pentru achiziția unui bun care nu ne va aduce plusvaloare în viitor?

Vă recomandăm:

De ce ar fi cazul să puneți niște bani deoparte. 5 motive să scurtăm lista de cumpărături

Comentarii