Începând cu data de 15 mai, România va ieși din starea de urgență. În afară de mult prea utilizatul #stămacasă, va fi nevoie să #repornimeconomia și să #avemgrijă, căci nimeni, în afară de noi înșine, nu poate avea mai bine grijă de propria sănătate.

Care este situația în care se află economia, în momentul de față? Avem peste 1,3 milioane de contracte de muncă afectate de prevederile stării de urgență, din care peste 300.000 sunt încetate.

Turismul, transporturile, domeniul ospitalității și restaurantele au fost cel mai dur lovite, însă unda de șoc s-a propagat și continuă să se propage în întreaga economie. Companiile din domeniul producției de bunuri au fost afectate, întrucât consumul s-a prăbușit.

Criza ce se desfășoară sub ochii noștri este diferită față de cele precedente. Nu este o criză a producției sau a capitalului. Sunt afectate mai multe elemente, este direct lovită oferta de bunuri, cauzată de închiderea facilităților de producție, dar este afectată și cererea, întrucât restrângerea drepturilor de mobilitate a cetățenilor a dus la închiderea unor sectoare largi de activitate. Peste acestea se suprapune o criză sanitară, care a cauzat efectele precizate anterior. Iar acest lucru se întâmplă la nivel global.

Nu mai mergem în concedii, nu mai ieșim la restaurant, nu mai achiziționăm bunuri de uz îndelungat, încercăm însă a ne conserva disponibilitățile bănești și să amânăm achiziția bunurilor.

Restrângerea mobilității a dus la apariția unui nou tipar de consumator, vorbim despre acel consumator care își evaluează achizițiile în funcție de nevoile stricte. Nu mai achiziționăm bunuri doar pentru că acestea se vând, ci achiziționăm strict ceea ce avem nevoie, când și dacă avem nevoie.

De aceea piața auto, în România, a cunoscut o scădere bruscă. În luna martie a anului curent au fost achiziționate cu mai puțin de 6600 de autoturisme, în comparație cu luna martie a anului trecut. Dacă privim ce se întâmplă pe alte piețe, aflăm că în Marea Britanie, vânzările de autoturisme noi au scăzut în luna aprilie cu 97%, iar cele ale Dacia cu 99%. Piața auto din Marea Britanie, se estimează că va înregistra în cursul acestui an, cel mai scăzut nivel din ultimii 28 de ani.

Tendințe similare se înregistrează și pe alte piețe, precum cea a Germaniei, care a înregistrat o scădere de peste 20% în primul trimestru.

Modul în care evoluează economia Germaniei ne afectează în mod direct, 23% dintre exporturile României se îndreaptă către această țară. Mai mult decât atât, intrarea în recesiune a țărilor din Uniunea Europeană va afecta direct creșterea economică a României, comerțul cu țările UE reprezintă peste 75% din valoarea totală a schimburilor comerciale pe care țara noastră le desfășoară. Dacă privim global, 84% din schimburile economice ale României au loc cu țari de pe vechiul continent. PIB-ul României, la nivel de 2019, a depășit 225 de miliarde de euro.

Pentru 2020, se estimează că România va înregistra o cădere economică în intervalul 8-10% și un deficit bugetar, optimist privind, de 6%.

Însă această criză poate fi o bună oportunitate de a atrage investiții străine, România va trebui să își joace șansele nu doar inteligent, ci și strategic.

Astfel, pe plan local, a fost lansat un program de sprijinire a IMM-urilor și nu numai. Însă România este obligată să privească și peste hotare, pentru a convinge acele companii, ale căror procese operaționale au fost afectate de criza Covid-19, să investească în țara noastră.

India s-a mișcat rapid în această direcție și a oferit companiilor care doresc să își mute fabricile din China peste 462 de mii de hectare de teren, o suprafață de două ori mai mare decât cea a statului Luxemburg.

Ar putea România să atragă companii străine pentru ca acestea să își poată reloca pe teritoriul țării noastre procesele de producție? Răspunsul este da. Ar putea să atragă România investiții de tip greenfield? Răspunsul este, de asemenea, da.

Într-o discuție avută cu profesorul Cristian Păun, acesta îmi mărturisea că este necesar nu doar să consumăm românește, ci să producem românește.

Fără producție, nu există consum. Degeaba vom începe să consumăm, dacă acele bunuri vor fi importate. De aceea, dacă analizăm balanța comercială a României, observăm că între 2017 și 2019 au ieșit din România peste 45 de miliarde de euro.

Va trebui să ieșim din paradigma „România este o piață de consum” și să adoptăm o nouă paradigmă, anume „România este o țară unde producția stă la baza creșterii economice”.

Astfel, trebuie analizate deficitele comerciale înregistrate de către țările din Uniunea Europeană pentru a se putea vedea exact unde se poate reloca producția de bunuri, în condiții de profitabilitate.

Domeniul medical este un domeniu strategic, am putea începe cu acesta. România oferă avantaje clare, atât în ceea ce privește costurile cu forța de muncă, comparativ cu cele din UE, dar și în ceea ce privește poziția geografică. Putem continua cu domeniul auto, dar și cu cel high tech.

Ce lipsește României? Răspuns: Infrastructură. România se va afla într-o poziție inferioară pentru a atrage oportunități economice, pentru care va trebui să se lupte cu țări din estul Europei, mult mai bine poziționate. Atât Ungaria, cât și Cehia, Polonia sau Slovacia au o infrastructură mult mai bine dezvoltată decât cea a țării noastre. În lipsa rutelor rapide, a conexiunilor terestre, atât auto, dar și pe cale ferată, României îi va dificil să atragă companii ce doresc nu doar să-și mute procesele de producție din alte țări, ci de să atragă investiții străine, în general. De aceea este necesar ca România să se miște rapid și să implementeze proiecte mari de infrastructură. Finalizarea coridorului IV pan-european, inclusiv centura Capitalei, poate fi cel mai bun start în această direcție.

Cuvântul cheie în perioada următoare: investiții

Revenim la PIB-ul de 225 de miliarde de euro, înregistrat în 2019. Ne punem mereu problema că nu avem disponibilități bănești pentru a finanța pensii sau salarii. Ceea ce este adevărat, având în vedere modul în care guvernele din perioada 2012 – 2019 au acționat și legile populiste adoptate.

Însă cum ar fi dacă economia României ar atinge un PIB de 350-400 de miliarde de euro? Cum ar fi ca România să repornească nu doar economia, ci să devină un pol al atragerii investițiilor, a acelor companii care doresc să creeze produse cu valoare adăugată mare pe teritoriul țării noastre?

Cum ar fi ca țara noastră să devină atractivă pentru cetățenii din UE, atrași nu doar de frumusețile naturale sau de ospitalitatea românilor, ci și de oportunitățile economice sau de mediul de afaceri prietenos?

Cum ar fi ca românii ce au emigrat, indiferent de pregătirea lor, să revină în țară pentru a-și continua viața aici? Cum ar fi să alegem să trăim într-un mediu pozitiv, constructiv, unde putem să ne folosim propriile aptitudini pentru a crea plusvaloare aici, nu la 2500 de km de țară?

Aceste lucruri se pot realiza. Da. România are capacitatea de a renaște, iar acest lucru se va întâmpla gândind pragmatic, inteligent, chiar oportunist. Și vom realiza acest lucru în interesul cetățenilor acestei țări.

România, think big, pregătește-te să renaști!

Contributor

Comentarii