Avem o singură șansă pentru a dezvolta România, investițiile! Nu poleiala demagogică, nu discursurile goale, nu fantasmagoriile economice, ci investițiile vor fi cele care vor asigura României dezvoltarea și majorarea PIB-ului.

Fără a menționa „greaua moștenire”, dar cu investiții masive în infrastructură și cu o atenție sporită, acordată mediului de afaceri.

Astfel, în data de 1 iulie 2020, guvernul va anunța un amplu plan de dezvoltare, ce va viza domenii precum infrastructura de transport, infrastructura energetică, sănătatea, educația și comunicațiile.

Planul se întinde pe un interval de 5 ani și va mobiliza toate resursele financiare necesare relansării economiei românești. Vorbim despre un set de măsuri de ordinul miliardelor de euro. Detaliile complete, legate de cifre, le vom afla în 1 iulie.

În domeniul infrastructurii rutiere se urmărește unirea provinciilor istorice, ce va duce la dezvoltarea economică, aceasta va fi prioritatea zero.

De asemenea, se urmărește înființarea unui fond de dezvoltare pe model polonez, cu o capitalizare de 300 de milioane de euro, ce va urma a fi listat pe bursă.

Legat de modelul polonez, adoptat pentru construcția infrastructurii rutiere, care ulterior a condus la dezvoltarea fostei țări comuniste, este important de menționat că la finalul anului 2007, Polonia avea 1083 km de autostradă, conform hărții următoare:

La finalul anului 2019, rețeaua de autostrăzi a Poloniei era de aproximativ 4 ori mai întinsă decât cea de la nivelul anului 2007, aceasta fiind de 4214 km. Până la finalul lui 2026, se estimează că rețeaua de autostrăzi a Poloniei va avea o întindere de peste 6500 km.

La 31 decembrie 2019, rețeaua de autostrăzi a Poloniei arăta conform celor de mai jos:

Dar cum arată rețeaua de autostrăzi a României la nivelul anului 2020, mai exact cei 841 km de autostradă:

Într-o primă fază, primordial este ca lucrările de construcție ale autostrăzii Pitești – Sibiu să fie finalizate. Această autostradă, alături de centura Capitalei, va completa coridorul paneuropean IV.

Lucrările au fost demarate la începutul lunii martie 2020, prin construcția unui prim lot, au termen de execuție de 3 ani și costă 610 de milioane lei. Acest prim lot va lega Sibiu de Boița și se întinde pe 13 km. Proiectul autostrăzii Sibiu-Pitești are o lungime de 122,11 km, și este divizat în 5 secțiuni care traversează județele Sibiu, Vâlcea și Argeș.

Până la finalizarea lucrărilor, pe actualul drum DN7/E81, se circulă în felul următor:

Și în felul următor:

De ce economia Poloniei poate reprezenta exemplul pe care România îl poate urma

Imediat după căderea comunismului, Polonia a înregistrat doi ani consecutivi de criză economică profundă în 1990 (-7,2%) și 1991 (-7%).

Dacă în 1989, Polonia genera un PIB de 62 miliarde USD, în 2019 valoarea înregistrată era de 590 miliarde USD. Polonia este clasificată drept o economie cu venituri înalte de către Banca Mondială și se află pe locul 21 la nivel mondial în ceea ce privește PIB-ul (nominal), precum și pe locul 24 în ceea ce privește ușurința cu care se fac afaceri. PIB-ul pe cap de locuitor depășește 31.000 USD.

Economia Poloniei este a șasea ca PIB generat din Uniunea Europeană și cea mai mare dintre fostele țări comuniste din Europa de Est. Începând cu 1990, Polonia a urmărit o politică de liberalizare economică, iar economia sa a fost singura din UE care a evitat intrarea în recesiune economică în timpul crizei financiare declanșată în 2008.

Dar căror factori se datorează aceste performanțe economice?

În termeni de investiții în infrastructură, Polonia a fost cel mai mare beneficiar al fondurilor UE între 2007 și 2013 (fonduri europene atrase de 102 miliarde euro) și între 2014 până în 2020 (fonduri europene atrase de 106 miliarde EUR). Polonia urmează să beneficieze de fonduri europene chiar și după 2020, în urma planului de redresare economică, propus de către Comisia Europeană, Polonia va primi 37,5 miliarde de euro de la Uniunea Europeană, fiind al patrulea cel mai mare beneficiar.

Sectorul construcțiilor și cel imobiliar sunt în plină expansiune, determinate de proiecte de infrastructură mari, precum și de extinderea centrelor de servicii globale din Polonia, companii internaționale precum IBM, Microsoft, Google, Citi Group, Credit Swiss și Capgemini mutând o parte din operațiunile lor în Polonia.

În ceea ce privește România, deplângem faptul că din țara noastră au emigrat peste 4 milioane de români. În cele mai multe cazuri, factorul determinant pentru emigrarea acestora fiind cel economic.

În schimb, Polonia nu doar că a reușit să atragă muncitori din țara vecină, Ucraina, peste 1,3 milioane de ucrainieni lucrează în Polonia , însă în 2019, Polonia a reușit să inverseze direcția în ceea ce privește emigrarea. În 2019, mai mulți muncitori polonezi s-au întors acasă pentru a lucra decât au plecat în străinătate.

După anul aderării la Uniunea Europeană, un număr de 2,5 milioane de polonezi au luat calea exilului. Însă, în prezent, tot mai mulți iau în considerare întoarcerea în țara natală. Șomajul se află la cote minime, companiile se află într-o concurență acerbă pentru atragerea acestora, fapt ce a dus la majorarea salariilor și la inversarea direcției în ceea ce privește emigrarea.

Mulți dintre cetățenii polonezi emigrați în Marea Britanie au decis a părăsi insula imediat după Brexit. Unii dintre ei s-au îndreptat către Germania, vecina Poloniei, alții au revenit în țara natală. Este de așteptat ca această tendință să continue, iar în cursul anului 2020 este foarte posibil ca Polonia să înregistreze o nouă creștere a numărului de cetățeni reveniți în țară.

România se află exact în același punct în care se afla Polonia în 2008. Suntem o țară care deși s-a dezvoltat, comparativ cu 1989, am rămas în urma celorlalte țări din fostul bloc comunist.

Acest lucru a generat emigrarea masivă a populației. În lipsa dezvoltării, economia României a rămas una marginală, dar cu un potențial mare de dezvoltare. Două exemple de dezvoltare a unor sectoare, ce pot duce la majorarea PIB-ul României cu peste 100 de miliarde de EUR, prin efectele produse în economie, sunt dezvoltarea infrastructurii rutiere și cea a rețelei de gaze. Aproximativ 70% din populația României.

Este necesar ca politicul să repună România pe șine, iar acest lucru se poate realiza doar prin creșterea investițiilor în infrastructura rutieră, energetică, cea de sănătate, educația și comunicațiile.

Vom afla în data de 1 iulie direcția spre care se îndreaptă România și detaliile planului de dezvoltare pe care guvernul îl va prezenta.

Vă recomandăm:

Lumea se reașază după pandemie, iar România are din nou o șansă istorică. Cuvântul-cheie în dicționarul economic din 2020: investiții!

Comentarii