Economia Germaniei, cea de-a patra ca mărime, în funcție de PIB, din lume, se așteaptă ca încetinirea comerțului cu China și a economiei europene să ducă la o cerere slabă a consumatorilor, urmând o scădere a activității economice.

Perspectiva unei recesiuni iminente a economiei germane a apărut la orizont, după ce țara a publicat cele mai îngrijorătoare cifre ale producției industriale din ianuarie 2009.

Datele publicate în data de 14 februarie 2020, de către Biroul Federal de Statistică, au arătat că producția industrială germană din luna decembrie a anului trecut a scăzut pentru a cincea oară, în ultimele șapte luni, scăderea înregistrată fiind de 6,8% comparativ cu luna decembrie din 2018. Scăderea față de luna noiembrie este de 3,5%.

Producția de bunuri de capital a scăzut cu 3,5%, iar producția de bunuri de consum cu 2,0%. Producția de bunuri intermediare a înregistrat o scădere cu 2,6%. Producția de energie a crescut cu 2,0% în decembrie 2019, însă sectorul construcțiilor a scăzut cu 8,7%.

De asemenea, exporturile, în luna decembrie 2019, s-au majorat cu doar 0,1%. În ultimele 18 luni, Germania a evitat la limită intrarea în recesiune. Conform datelor preliminare, publicate de către Institutul german de statistică, economia Germaniei a avansat cu doar 0,6% în 2019, cea mai redusă creștere înregistrată din 2013.

Cum poate fi afectată economia României de decelerarea economiei germane?

Germania reprezintă cel mai mare partener comercial al României, 23% din valoarea exporturilor românești au ca destinație Germania. Valoarea bunurilor exportate de către România în Germania a depășit pragul de 16 miliarde de euro, în 2019.

Din Germania, România importă bunuri în valoare de peste 18 miliarde de euro/an, țara noastră înregistrează un deficit comercial de peste 1,5 miliarde de euro.

Un procent de 85% din bunurile românești exportate au ca destinație Europa, peste 75% din bunuri sunt exportate de către România în țări din Uniunea Europeană.

Vă recomandăm:

Este etic să spui că oferi un credit cu dobândă zero, dar să ai costuri care măresc valoarea împrumutului? Da, este. De ce?

România a exportat în Germania echipamente electrice și electronice, sârmă izolată, cabluri și alți conductori electrici izolați, echipamente necesare distribuției de energie electrică, dar și echipamente auto. Sectoarele economiei germane ce utilizează bunuri importate din România au înregistrat o creștere moderată. Însă în cazul industriei auto, scăderea a fost una abruptă, în 2019 s-a înregistrat cea mai slabă producție auto din ultimii 22 de ani, pe parcursul anului trecut fiind produse doar 4,7 milioane de autoturisme.

Cererea în scădere pentru autoturismele germane are drept cauză principală nevoia de transformare tehnologică și restricțiile impuse de respectarea nivelului emisiilor poluante, industria auto fiind unul dintre pilonii cei mai importanți ai celei mai mari economii din Europa.

În întreaga lume, piețele auto au fost afectate de conflictul comercial dintre Statele Unite și China. Scăderea producției auto pe fondul unei cereri slabe poate avea impact asupra exporturilor României. Dräxlmaier, unul dintre cei mai importanți producători de sisteme de cablaje pentru industria auto are peste 14.000 de angajaţi în cele cinci fabrici din România. Producătorul german are facilități de producție în Timișoara, Brașov, Satu Mare, Hunedoara și Pitești. Alte companii germane prezente pe piața românească sunt Ina Schaeffler, cu peste 5000 de angajați, Continental (peste 12000 angajați) sau Bosch (peste 8000 angajați).

Cancelarul Angela Merkel și guvernul german au primit critici virulente în ultimii doi ani, pentru că nu au luat decizia de a majora investițiile, într-un moment în care piețele financiare oferă rate negative ale dobânzii, ceea ce înseamnă că Germania ar fi returnat mai puțini bani decât ar fi împrumutat.

Bancherii centrali și factorii de decizie europeni au solicitat guvernului german să își deschidă larg buzunarele și să investească mai mult în infrastructură, dar și în economie.

Cu toate acestea, guvernul german a adoptat o atitudine diferită, respectând la virgulă politica denumită „schwarze null”, o lege care interzice Berlinului să contracteze noi datorii. Guvernul german s-a angajat, astfel, să respecte cu strictețe regulile bugetare.

În Germania s-a înrădăcinat ideea că majorarea cheltuielilor publice ar putea avea efecte negative pe termen lung, la fel cum s-a întâmplat în anii ’70 și ’80, ai secolului trecut, când șomajul, inflația și datoria publică au crescut. Apoi există teama istorică de hiperinflație și efectele ei destabilizatoare, care datează de la începutul anilor 1920.

De asemenea, larga majoritate a cetățenilor germani consideră că este necesar ca guvernul să adopte o politică conservatoare în ceea ce privește cheltuielile publice, cu toate că datoria publică este de doar 62% din PIB, un nivel redus comparativ cu restul țărilor dezvoltate. De exemplu, Italia a atins un nivel al datoriei de 135% din PIB, Franța – 100%, Belgia – 104%, Austria – 76%, Spania – 97%, Statele Unite – 107%.

Dar Germania are suficienți bani pentru a crește investițiile guvernamentale, chiar și fără a contracta noi împrumuturi, având în vedere excedentele bugetare și comerciale înregistrate, acestea înregistrându-se tocmai în urma politicilor conservatoare adoptate de către guvernul german, politici criticate în prezent.

Germania, în 2019, a înregistrat un important excedent comercial, în valoare de 276 de miliarde de euro. Guvernul german dispune de resursele necesare pentru a rezista în fața unei recesiuni, întrucât timp de 6 ani consecutivi a înregistrat excedent bugetar.

Investițiile vor începe și guvernul german își va deschide în final buzunarele, adevăratele blocaje sunt legate de destinația acelor investiții.

Vă recomandăm:

Ori schimbăm modelul de creștere economică, ori vom ajunge ca-n povestea pădurarului care a trăit „bine” până și-a pus la pământ ultimul copac

Contributor

Comentarii