La finalul lunii iunie, dobânda pe termen lung, la care se finanțează România a atins nivelul de 3,89%, cel mai redus nivel din ultimele 12 luni. În luna mai nivelul dobânzii atingea un nivel de 4,54%, în timp ce în luna aprilie se situa la 4,83%.

Statisticile pentru statele membre ale UE se referă la ratele dobânzilor pentru obligațiunile guvernamentale pe termen lung, exprimate în euro pentru statele membre din zona euro și în monedele naționale pentru statele membre care nu au adoptat euro în momentul publicării.

Scăderea dobânzilor este o veste pozitivă pentru România, întrucât o revenire în “V” a economiei va fi influențată pozitiv de scăderea costurilor de finanțare.

Dintre cele 19 țări membre ale zonei euro, la dobânzi negative se împrumută:

    • Germania -0,43%
    • Luxemburg -0,34%
    • Belgia -0,04%
    • Franța -0,04%
    • Olanda -0,29%
    • Austria -0,13%
    • Finlanda -0,18%

Acestea sunt urmate de un grup de țări care se împrumută la niveluri situate între 0,01% (Letonia) și 1,46% (Italia)

Privind grupul celor 8 țări ce nu fac parte din zona euro, dobânzile se situează între -0,26% și 3,89%, conform celor de mai jos:

    • Bulgaria 0,68%
    • Cehia 0,86%
    • Danemarca -0,26%
    • Croația 0,96%
    • Ungaria 2,18%
    • Polonia 1,31%
    • România 3,89%
    • Suedia 0,01%

Deși costurile de finanțare la care se împrumută România s-au micșorat, comparativ cu valorile înregistrate în ultimele 12 luni, privind cele de mai sus observăm o diferență mare, față de celelalte țări, atât cele membre ale zonei euro, dar și față de celelalte 8 țări ce nu fac parte din zona euro, în ceea ce privește dobânzile pe termen lung.

Vă recomandăm:

Cum poate fi afectată economia României de decelerarea economiei germane

Dacă în cazul Suediei și Danemarcei, nivelul negativ este dat de soliditatea economiei acestor țări, cum se poziționează România față de Bulgaria, Polonia sau Croația?

Nivelul dobânzilor la care se împrumută România este direct influențat de instabilitatea politică, de nivelul deficitelor bugetar și comercial și de modelul economic bazat pe majorarea consumului, lucru ce a dus la un deficit comercial record, înregistrat în 2019, anume 17,5 miliarde euro.

În 2018, România a înregistrat un deficit comercial de 15,2 miliarde euro, în timp ce în 2017 balanța comercială a României a înregistrat un deficit de 13 miliarde de euro.

Dacă privim rata inflației, România a înregistrat cele mai ridicate niveluri din Uniunea Europeană, în intervalul 2017 – 2019. În 2017, rata inflației a atins un nivel de 3,3%, cel mai ridicat, la momentul respectiv, din 2013, când inflația a atins 3,98%.

În 2018, România depășea nivelul din 2017 și înregistra un nou nivel record de 4,6%.

În 2019, deși creșterea ratei inflației s-a mai temperat, comparativ cu 2018, nivelul înregistrat a fost superior tuturor țărilor din Uniunea Europeană, procentul de 3,7% plasând țara noastră într-o poziție nedorită de campioană a inflației în Uniunea Europeană.

La momentul actual, conform datelor furnizate de către Banca Națională a României, nivelul inflației este de 2,25%, la finalul anului se preconizează că nu vom depăși 2,8%, în 2021 și 2022 nivelul inflației se va situa sub 2,8%.

Privind cifrele legate de valoarea deficitului comercial, în primele 5 luni ale anului curent, România a înregistrat un deficit de 7,3 miliarde de euro, trend ce nu poate fi oprit. Deficitul comercial va continua să se majoreze în cursul anului curent.

Dacă analizăm prețurile de consum, în luna iunie 2020, comparativ cu luna iunie 2019, acestea au crescut cu 2,6%. Rata anuală calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC) este 2,2%.

Vă recomandăm:

Este etic să spui că oferi un credit cu dobândă zero, dar să ai costuri care măresc valoarea împrumutului? Da, este. De ce?

Indicatorii mai sus menționați determină nivelul la care o țară se împrumută. Important de menționat, rating-ul suveran al României, reconfirmat de către Standard&Poor’s în data de 5 iunie 2020, este BBB- (perspectivă negativă).

Pentru România, confirmarea rating-ului suveran este de importanță capitală, retrogradarea ar fi reprezentat intrarea în rândul țărilor non-investment grade, unde investițiile nu sunt recomandate. În cazul unei retrogradări, dobânzile la care se împrumută țara noastră s-ar fi majorat semnificativ.

Între 2008 și 2014, România s-a confruntat cu această situație, Standard&Poor’s a retrogradat rating-ul suveran al țării noastre la nivelul BB+ în octombrie 2008. Astfel, România s-a aflat, timp de șase ani, pe prima treaptă a categoriei non-investment (junk) a emitenților cu caracter speculativ, ale căror datorii prezintă un risc ridicat. Important de menționat că în momentul în care o țară este inclusă în rândul entităților non-investment grade, acestea se finanțează scump, greu și în multe cazuri ajung în situația de a apela la asistență financiară internațională, prin semnarea de acorduri cu Fondul Monetar Internațional. De asemenea, investitorii ocolesc țările ce nu au un rating recomandat pentru efectuarea investițiilor și se confruntă cu ieșiri de capital, efectele se transpun în devalorizarea monedei naționale și majorarea ratei inflației.

Înainte de a promova teorii conspiraționiste în legătură cu nivelul ridicat al dobânzilor, trebuie să ne uităm pe datele economice și să tragem concluzii obiective.

Contributor

Comentarii