Datoria externă totală a României s-a majorat cu 5 miliarde euro, în prima jumătate a anului curent, atingând pragul de 110 miliarde EUR, potrivit datelor publicate de către Banca Naţională a României.

În 2012, nivelul datoriei externe era de 100,8 miliarde de euro, dar a scăzut până în 2015 la circa 90 de miliarde euro. Din acel an datoria se majorează, anual, însă a scăzut ca pondere în PIB. Dacă în 2009, PIB-ul României atingea nivelul de 130 miliarde euro, în 2019 acesta a depășit 225 de miliarde euro. Pentru 2020 proiecțiile indică o pondere a datoriei în PIB de peste 46% și un deficit bugetar de peste 9%, conform Standard&Poor’s.

În cursul anului 2020, cuantumul datoriilor țărilor la nivel global a atins suma de 260 trilioane de dolari, sau 326% din PIB-ul global.

Principalii responsabili pentru creșterea datoriei sunt guvernele țărilor dezvoltate. Guverne precum cele ale Statelor Unite, al Japoniei și cele din Europa, au făcut foarte puțin pentru a-și diminua datoriile în ultimii ani. Mai mult decât atât, criza coronavirusului a forțat băncile centrale să pompeze și mai multă lichiditate în sistem, pentru susținerea economiilor naționale.

Îți recomandăm:

Să dăm înapoi capitalismului ideologia pe care i-am furat-o

Astfel, la nivel global, guvernele au intervenit, pentru a-și susține economiile și populația, prin pachete de stimulare ce au atins peste 7 trilioane de dolari. Răspunsul la pandemia coronavirusului este fără precedent, în istorie. Angajamentele guvernelor și băncilor centrale, până în prezent, așa cum am spus, depășesc 7 trilioane de dolari. Această sumă include cheltuielile guvernamentale, dar și reducerile de impozite, precum și banii emiși de către băncile centrale, pentru achiziția de active și obligațiuni.

Un exemplu elocvent este cel al SUA. În prezent, datoria Statelor Unite este de 26,6 trilioane de dolari, majorându-se cu aproape 4 trilioane de dolari, doar în cursul anului curent, ca urmare a pachetelor de stimulare. Cheltuielile au crescut, concomitent cu reducerea masivă a impozitelor, începând cu 2017 și au explodat în cursul anului curent. Pentru a avea o imagine clară în legătură cu cuantumul datoriei Statelor Unite, fiecărui plătitor de taxe american îi revine o sumă de 214.000 dolari.

Statele Unite, Europa, Japonia, China și India utilizează miliarde de dolari pentru cheltuieli guvernamentale, deoarece încearcă cu disperare să împiedice economia globală să se scufunde în recesiune.

China. În prezent datoria Republicii Populare Chineze se ridică la aproximativ 5,5 trilioane USD (cifră oficială), reprezentând echivalentul a aproximativ 42% din PIB. Standard & Poor’s Global Ratings a declarat că entitățile locale chineze ar putea datora, suplimentar, o sumă de 5,8 trilioane de dolari. Nivelul ridicat al datoriei Chinei este o problemă a statului asiatic, atrăgând atenția rapiditatea cu care aceasta crește.

Îți recomandăm:

Ce dobânzi plătește România pentru împrumuturile pe termen lung și cum se poziționează țara noastră față de celelalte țări din Uniunea Europeană?

Efectele programelor de stimulare monetară

În perioadele de creștere economică, țările și-au redus în mod tradițional deficitele, reușind să adopte bugete echilibrate și să asigure atât creșterea economică, dar și sustenabilitatea datoriilor pe termen lung. Dar, în ultimii ani, cele mai mari economii ale lumii au făcut exact contrariul. Omenirea s-a împrumutat, datoriile au fost rostogolite de la an la an, iar programele de stimulare monetară nu și-au atins în totalitate scopul. De fapt, după criza financiară din 2008, economia mondială s-a confruntat cu două situații, concomitent: creștere economică și dobânzi scăzute. Efectul a fost majorarea datoriei globale, de la aproximativ 90 de trilioane de dolari, la nivel de 2008, la peste 260 de trilioane dolari, în prezent.

Situația la nivel global

Trăim într-o lume în care oamenii din fiecare țară cheltuiesc mai mult decât își pot permite, iar cei mai afectați de nivelul în creștere al datoriilor sunt reprezentanții clasei de mijloc și cei aflați deja în sărăcie.

Cu cât clasa mijlocie se împrumută mai mult, cu atât devine mai săracă, efectul împrumuturilor fiind invers decât cel scontat. Familiile nu vor putea, de exemplu, investi suficient în educația copiilor. În consecință, în viitor se așteaptă o creștere a păturii celor aflați deja în nevoie. Clasa de mijloc, în loc să evolueze, involuează.

Criza financiară începută în 2008 a fost o repetiție serioasă a ceea ce se întâmplă în prezent. Guvernele și băncile centrale au reușit să facă față colapsului inevitabil timp de câțiva ani, prin programe masive de stimulare. Guvernele sau băncile centrale, cum ar fi Fed (Banca Centrală a Statelor Unite), au tipărit bani pentru a stimula creșterea economică. Dar la început de 2020, criza coronavirusului a lovit economia mondială. Care a fost cea mai simplă soluție de stimulare a economiei? Ați ghicit, inundarea piețelor cu monedă, prin pachete de stimulare.

Ratele de dobândă sunt scăzute, deoarece singurul instrument disponibil pentru asigurarea creșterii economice este stimularea monetară. Curios, băncile centrale consideră că pe viitor vor putea remedia problema datoriilor în creștere prin majorarea dobânzilor. Această decizie va dăuna însă economiei, deoarece oamenii vor avea mai puțini bani disponibili pentru achiziția de bunuri și servicii.

Îți recomandăm:

Cum au ajuns SUA la o datorie de 26 de trilioane de dolari și la un deficit bugetar record

De asemenea, oricine are minime cunoștințe în legătură cu modul în care funcționează piețele știe că în joc sunt mii de miliarde de dolari care au creat cea mai mare bulă de active din istorie, umflând bursele la un nivel fără precedent.

Creșterea ratelor dobânzilor va însemna că obținerea unui împrumut va fi mai dificilă, deoarece prin majorarea dobânzilor va trebui rambursată o sumă mai mare creditorului. Deci, corporațiile, indivizii și guvernele vor trebui să plătească mai mult pentru a obține un împrumut.

Între FED și BCE se desfășoară o întrecere de reducere a ratelor dobânzilor de politică monetară. FED menține rata dobânzii de politică monetară în intervalul 0%-0,25%, în timp ce în cazul BCE, Consiliul guvernatorilor a decis că rata dobânzii la operaţiunile principale de refinanțare şi ratele dobânzilor la facilitatea de creditare marginală și la facilitatea de depozit vor rămâne nemodificate la nivelurile de 0,00%, 0,25% şi, respectiv minus 0,50%.

Unde se va opri această întrecere de reducere a ratelor dobânzilor și care va fi nivelul datoriilor suverane, la nivel mondial? Vom afla în anii următori, contabilizând stricăciunile provocate economiei de către criza coronavirusului.

Contributor

Comentarii