Wageledgrowth v. 2.0 (sau Programul de guvernare PSD 2020, sau aceeași Mărie cu aceeași pălărie).

Populismul este cel mai periculos lucru care se poate întâmpla unei națiuni. Mai ales unei națiuni care stă foarte prost pe partea de educație economică. Și care poate înghiți orice, pe nemestecate, atunci când votează pentru viitorul său. Cu atât mai mult, este important pentru specialiști să nu tacă. Să sară ca arși atunci când citesc lucruri care pot dăuna grav sănătății unei națiuni. Versiunea WLG 2.0 (Wageledgrowth n.n.) propusă de către PSD, pentru perioada următoare, continuă să fie un astfel de instrument pus în slujba populismului în căutare de voturi și atât.

Un prim exemplu, cu care am să încep astăzi, este cel legat de dinamica salariului minim / mediu vs. dinamica punctului de pensie.

Conform programului de guvernare WLG 2.0., vom avea o creștere a salariului minim de 57% / 4 ani (România a avut oricum cea mai mare creștere a acestui salariu în ultimii 3-4 ani, mult peste productivitatea sau valoarea adăugată de economia privată; am mai scris despre asta) și o creștere a salariului mediu de doar 33% / 4 ani.
O primă șmecherie a programului de guvernare este că nu pune în cifre și inflația ca să ne dăm seama dacă această dinamică este nominală sau nu. O altă șmecherie este că nu ne spune dacă în creșterea de 57% a salariului minim / mediu intră și preconizata eliminare a impozitului pe venit din salariul minim (care va duce la o majorare instant de 10% la începutul perioadei (actualizat, pe întreaga perioadă, va fi mai mare), cam la fel ca la lipirea contribuțiilor pe salarii.

Îți recomandăm:

Cum poți economisi pentru viitorul copilului tău?

Să lăsăm însă deoparte detaliile. Să arătăm inconsistența logică. Este clar că atunci când mărești salariul minim printr-o lege și nu prin ceea ce poate plăti afacerea, salariile medii nu vor mai crește în același ritm, pentru ca afacerea să poată supraviețui. Salariile medii și mediane, cu o astfel de creștere a salariului minim, se vor apropia de cel minim. Creșterea de 33% pentru salariul mediu nu poate fi controlată de către guvern deloc în sectorul privat și nu va fi niciodată ancorată de creșterea salariilor în sectorul public (așa cum s-a mai încercat, este un pariu stupid). În realitate, vom avea salarii medii cu o dinamică (reală) mult mai mică, mai ales în sectorul privat. Dacă atingerea acestei dinamici se face tot prin sectorul public răul va fi și mai mare (salariile vor crește în medie nu pentru că sectorul privat va fi motorul acestei creșteri ci pentru că salariile la stat vor crește).

Îți recomandăm:

Nu există soluții monetare la problemele fiscale, nu fără efecte secundare. Problema României este fiscal-bugetară

Migrația previzibilă de la privat la stat va da lovituri ireversibile sistemului economic. Cum a mai și dat.
Acest lucru înseamnă populism: înseamnă să împingi în continuare România pe direcția deficitelor gemene (comercial – bugetar) și a inflației. Cu o dinamică a salariului mediu mult sub dinamica punctului de pensii ajungi direct în deficite imense, mai ales că raportul de 1 salariat la 1 pensionar se deteriorează pe zi ce trece din cauza migrației (continuăm să pierdem circa 200.000 de români pe an care în 4 ani de guvernare pe acest model înseamnă spre 1 milion de români salariați mai puțin, adică 25% din cei care astăzi cotizează la sistemul public de pensii) și a îmbătrânirii populației (punctul de maxim va fi în 2032 când vor ieși decrețeii la pensie).
Populism este și să prezinți șmecherește cum va scădea procentul deficitului bugetar în PIB pe un PIB care natural își va reveni față de nivelul irelevant (excepțional) din 2020. Nu întâmplător nu se spune nimic despre deficitul comercial sau despre inflație în acest program. Cele două variabile care au urcat la cer atunci când versiunea WLG 1.0 ne-a fost aplicată ca la carte.

Îți recomandăm:

Programul de guvernare al PSD. Multe cifre, multe promisiuni, puține realizări, aceeași abordare ca în urmă cu 4 ani

Îndrăznești să crezi asta?

Graficele atașate se referă la:
Graficul 1: dinamica salariului minim în România în ultimii ani. Salariul minim a crescut similar și în perioada S2 2016 / S2 2019 (59%), fiind printre puținele măsuri de care s-au ținut consecvent, cu toate efectele negative semnalate de noi de-a lungul timpului;


– Graficul 2: ponderea salariului minim brut în salariu mediu: între 2014 și 2019 am avut o creștere acestei ponderi de la 34,8% la 38% – 39.5% (în 2017), confirmând faptul că dinamica salariului minim ruptă de realitatea economică și de ce poate plăti sectorul privat apropie salariul minim de cel mediu / median. Datele exclusiv pe sectorul privat cu siguranță ar arăta și mai mult acest fenomen (nu sunt disponibile, din păcate).


Sursa datelor: Eurostat/INS

Îți recomandăm:

Cum va arăta noua realitate economică post pandemie. Avantajele competitive pe care le are România

Contributor

Comentarii