Comerțul electronic și plățile electronice în general au luat avânt și în România, cu ajutorul crizei curente și deși este o tendință normală, personal am unele temeri dat fiind nivelul redus al educației financiare din țara noastră. Sunt printre cei care de cele mai multe ori au în portofel cardul și câțiva lei și care mai merg la magazin o dată pe săptămână pentru fructe și mărunțișuri, dar sunt conștientă de riscurile plăților electronice. Nu mă refer aici la riscuri cibernetice sau de frauda ci la cele ce țin de psihologia umană.

Studii diverse au arătat că orice plată ne cauzează un disconfort psihologic dar că acesta este cu mult mai mare atunci când plătim cu numerar. Plățile fără numerar facilitează aparent o disociere a noastră, în sensul că sumele văzute pe ecran sau actul de scanare a cardului nu au același impact senzorial și neurologic asupra noastră. Studiile arată astfel că suntem dispuși să plătim mai mult și să cheltuim mai mult atunci când plătim cu un card bancar.

Îți recomandăm:

De ce industria IT din România rămâne la stadiul de furnizor de servicii în loc să evolueze spre statutul de creator de software. Astăzi, despre educație

În cazul în care plata se face prin credit, „durerea” resimțită este și mai puțină pentru că în acest caz apare și o separare temporală între momentul plății efective și consum.

Într-adevăr, unii dintre voi au observat probabil că iau decizii de cumpărare mai rapid sau cu mai multă detașare când vine vorba de achiziții online.

Nu întâmplător, în SUA (și nu numai) unde comerțul electronic și cardurile de credit sunt mult mai frecvent utilizate, comportamentul de consum iresponsabil a devenit o problemă pentru multe persoane.

Aceeași detașare emoțională a contribuit la creșterea (în străinătate de data aceasta) a numărului de conturi pe platformele de tranzacționare online; aparent corecțiile de pe burse au trezit interesul generației familiarizate cu mediul virtual.

Îți recomandăm:

Populismul este cel mai periculos lucru care se poate întâmpla unei națiuni. Cu atât mai mult, este important pentru specialiști să nu tacă. Să sară ca arși atunci când citesc lucruri care pot dăuna grav sănătății unei națiuni

Revenind la ideea principală a acestui articol, în mediul online suntem în același timp mult mai ușor expuși ofertelor si reclamelor personalizate. Autocontrolul ne este testat așadar în moduri multiple.

Toate acestea pot alimenta consumul exagerat (raportat la venituri sau nevoi) dacă nu există simultan o conștientizare a importanței disciplinei in administrarea finanțelor personale.

Ce putem face în calitate de consumatori?

Un prim aspect este stabilirea unor priorități financiare și a unui buget; există acum și aplicații care facilitează acesta planificare.

Mai departe, pentru a avea succes în stabilirea acestor obiective trebuie să limitați deciziile impulsive. Începeți prin a analiza modul in care luați decizii de cumpărare. Fără a intra prea mult in detalii, fiecare dintre noi avem strategii decizionale pe care le folosim automat și care sunt o combinație de procese senzoriale. De exemplu, o persoană poate avea o strategie de tipul:

1. Am văzut un produs
2. M-am văzut (imaginat) folosindu-l
3. Am avut un sentiment plăcut
4. Am decis sa il cumpăr.

O astfel de strategie de decizie este riscantă pentru că nu include un dialog interior pentru a evalua dacă produsul este într-adevăr necesar. Subiectul este mai larg, însă subliniez că aceste procese se întâmplă de obicei fără să le dăm atenție (practic ca un program derulat de subconștientul nostru); trebuie așadar să ne propunem să le observam pentru a deveni conștienți de ele.

Îți recomandăm:

Cum poți economisi pentru viitorul copilului tău?

Pentru a identifica strategia decizională trebuie să vă întrebați cum știți că e momentul să cumpărați ceva? Este ceva ce vedeți, ceva ce auziți, ceva ce vă spuneți sau ceva ce simțiți care declanșează impusul? Pentru ușurință puteți să vă gândiți la o achiziție recentă pe care ați făcut-o. După identificarea factorului declanșator repetați întrebările pentru a identifica secvența de pași. Probleme apar de obicei atunci când strategia este prea scurtă sau nu există un pas în care să evaluăm necesitatea.

Ajută de asemenea să vă acordați câteva ore între decizia de a adăuga produse în coșul electronic și decizia de a le plăti. În același spirit, evitați să salvați detaliile cardului pe platforma comerciantului; un proces de plata simplificat la maximum ne reduce timpul de răzgândire (sau gândire).

În ceea ce privește autodisciplinarea în fața ofertelor, ofer câteva trucuri care pot fi surprinzător de eficiente:

  • Să tratăm ofertele cu raționalitate. Este produsul respectiv necesar sau doar un moft? Pentru sume importante în special, identificați cel puțin un cost de oportunitate, respectiv ce altceva puteți cumpăra cu suma respectivă.
  • Evaluați: Ce se întâmplă dacă nu faceți achiziția acum? Ce veți crede despre achiziția asta peste o luna? Ce m-ar putea convinge că aceasta achiziție/cheltuială nu este necesara? Când am făcut ultima achiziție similară și cât a fost aceasta de necesară?
  • Reduceți expunerea la reclamele „targetate” prin ajustarea setărilor.
  • Renunțați măcar parțial la opțiunile de notificări de oferte sau alte comunicări automate de la comercianți
  • Atunci când luați pachete de produse asigurați-vă că fiecare dintre acestea este util

Îți recomandăm:

De ce industria IT din Romania rămâne la stadiul de furnizor de servicii în loc să evolueze spre statutul de creator de software

 

Contributor

Comentarii