Zero Taxe pe salariul minim. Este aceasta o soluție sau doar o metodă de promova în spațiul public o idee care se dorește a fi libertariană, dar care are mari șanse de a promova redistribuția taxelor către către toți angajații, indiferent că sunt plătiți cu salariul minim sau nu?
Valoarea salariului minim în România este de 2230, vorbim de brut sau 1346 net. Diferența reprezintă taxe în valoare de 40,96%.
Aveți mai jos un calcul detaliat al salariului minim:

O astfel de măsură își propune să reducă inegalitățile între salariați și între regiuni. Reducerea impozitării pentru primii 2230 de lei ar duce la o creștere procentuală potențial mai ridicată a salariului net pentru angajații cu venituri reduse decât pentru cei cu venituri ridicate.
De această măsură nu vor beneficia doar angajații plătiți cu salariul minim, ci toți angajații, indiferent de venitul lunar încasat. Fiecare angajat va fi scutit de plata CAS și CASS pentru primii 2230 de lei din salariul încasat, dar și de impozitul pe venit.

În final, „Zero Taxe” ar trebui să reducă povara fiscală pentru că românii vor câștiga mai mult și astfel, vor trăi mai bine. Această măsură și-ar propune și reducerea ratei de emigrare, întrucât românii nu vor mai dori să plece din țară pentru a munci în străinătate întrucât vor câștiga mai mult.
În prezent, România are aproximativ 7 milioane de angajați (sectorul privat + sectorul bugetar).
Impactul bugetar al măsurii „Zero Taxe” este estimată de către inițiatori la 25-30 de miliarde de lei/an, sursele de finanțare fiind, conform autorilor: oprirea creșterii cheltuielilor Statului, PNDL, iar impactul poate fi etapizat.
Însă impactul acestei decizii ar fi cel puțin triplu, iar sursele de finanțare menționate nu ar acoperi scăderea veniturilor la bugetul de stat. Dacă niciunul dintre angajații din România nu va plăti taxe pe primii 2230 de lei, impactul bugetar al “Zero Taxe”, anual, ar fi de peste 78 de miliarde lei sau 16 miliarde de euro an.

Primul efect al unei astfel de decizii este falimentul sistemului public de sănătate. „Zero Taxe”, ar îngenunchea sistemul de sănătate, l-ar lăsa fără resurse. „Zero Taxe” ar șterge contribuțiile și la bugetul de asigurări sociale a peste 25% din angajații României, plătiți cu salariul minim.
Pentru pensiile și asigurările de sănătate ale celor aproximativ 1,4 milioane de români, plătiți cu salariul minim, cine va suporta costurile? Vor avea pensie, în momentul ieșirii din activitate, cei ce au fost plătiți cu salariul minim? Dacă da, care va fi valoarea unei astfel de pensii dacă pentru o perioadă din viața activă, aceștia au plătit zero taxe la bugetul de stat.

O astfel de decizie deschide calea către taxarea progresivă și redistribuționism. Deficitul bugetar ar crește la peste 10% din PIB, într-un an în care nu am trece printr-o criză de magnitudinea celei prezente. De unde va suporta România costurile unei astfel de decizii? Răspunsul este din deficit, din împrumuturi, din rostogolirea datoriilor către generațiile viitoare.
Nu am găsit nicăieri soluții sustenabile, fundamentate, prin care o astfel de măsură să fie pusă în aplicare fără a genera efecte negative.
De asemenea, prin ștergerea a 10% din impozitul pe salariul minim, comunitățile locale ar primi o lovitură puternică. Ce vor face edilii, cum se vor mai finanța școli, creșe, grădinițele, curățenia din orașe? Grosul veniturilor primăriilor provine din impozitele pe salarii, nu din impozitele locale. Administrațiile locale din România își bazează într-o proporție însemnată bugetele pe veniturile din impozitul pe venit, care deja a avut de suferit în momentul adoptării așa-zisei revoluții fiscal, când impozitul pe venit s-a redus de la 16% la 10%.
Este „Zero Taxe” o inițiativă bună sau este doar o măsură din sfera populismului economic?

Îți recomandăm:

Criza coronavirusului nu lovește doar în sănătate și economie, ci și în educație. Criza va accelera inegalitățile sociale iar în urma pandemiei, bogații vor deveni și mai bogați, cei cu o situație la limită se vor confrunta cu grave dificultăți

Îți recomandăm:

Cehii sunt pe cale să ajungă la un nivel de bunăstare superior spaniolilor și italienilor. O scurtă comparație cu România

Îți recomandăm:

Finanțele publice și economia: cum traversăm criza-corona?

Îți recomandăm:

De ce sunt utile proiecțiile financiare și atunci când sunt imprecise. Scopul prognozelor nu este acela de a prezice viitorul ci să ne spună ce trebuie să știm pentru a acționa în mod relevant în prezent

 

 

Contributor

Comentarii