Ludwig von Mises spune că oamenii nu acționează întotdeauna rezonabil, de pildă atunci când doctorii îi sfătuiesc să se lase de fumat. Când preferințele lor subiective intră în contradicție cu învățăturile științei (pe care se bazează liberalismul), Mises îi dojenește. În același timp, Mises recunoaște că știința și, implicit, recomandările „doctorilor” nu sunt imbatabile. Astfel, el îndeamnă la o conduită prudentă – și cam asta ar fi abordarea liberală. În acest sens, iată un pasaj relevant din „Liberalismul”: „Puterile noastre de înțelegere sunt foarte limitate. Nu putem spera să descoperim vreodată cele mai profunde secrete ale universului. Dar faptul că nu putem înțelege niciodată sensul și scopul existenței noastre nu ne împiedică să luăm măsuri de precauție pentru a evita bolile contagioase sau să folosim mijloacele adecvate pentru a ne hrăni și a ne îmbrăca, și nici nu ar trebui să ne descurajeze să organizăm societatea astfel încât să ne putem realiza în cel mai eficient mod obiectivele pământești pe care ni le propunem.”

Îți recomandăm:

Covid-19. Medicii susțin în continuare măsuri mai dure. Dar nu medicii suportă costurile deciziei, medicii sunt doar beneficiarii deciziei. Despre costuri se vorbește prea puțin

Sună bine, până când măsurile de precauție devin insuportabile sau intră în conflict direct cu dorințele și idealurile oamenilor. Istoria e plină de momente în care oamenii nu și-au abandonat bisericile și tradițiile chiar știind că ar putea plăti cu viața (ceea ce s-a și întâmplat). Prudent ar fi fost ca oamenii să fugă din calea invaziei să să se ascundă în păduri, însă ei au ales să își apere bisericile, de fapt propria conștiință. Rezistența creștină din timpul comunismului este cel mai recent și substanțial exemplu. Și asta ilustrează una din cele mai nobile trăsături umane.
Dar ce ne facem când idealurile unor oameni intră în conflict cu preferințele restului lumii? Ce ne facem când oamenii devin barbari cu alți oameni? Chiar fără să fie conștienți de asta. Așa cum spunea și Walter Block, dacă răspândești virusul ești un agresor, iar agresiunea trebuie prevenită. Dar cum? În ce fel și cât de mult? Aici e cazul să ne amintim că o altă trăsătură definitorie a liberalismului este toleranța.

„Liberalismul cere toleranță ca o chestiune de principiu, nu de oportunitate. Cere toleranță chiar și pentru învățăturile evident absurde, pentru superstițiile prostești copilărești. Cere toleranță pentru doctrine și opinii pe care le consideră dăunătoare și ruinătoare pentru societate, chiar și pentru demersuri pe care le combate neobosit. Căci ceea ce împinge liberalismul să tolereze nu este considerația pentru conținutul doctrinei care trebuie tolerat, ci cunoașterea faptului că numai toleranța poate crea și păstra pacea socială, condiție fără de care omenirea recidivează în barbarie și penuria secolelor trecute. Împotriva a ceea ce este prost, absurd, eronat și rău, liberalismul luptă cu armele minții, nu cu forță brută și represiune.”

Îți recomandăm:

„Lockdown” este opțiunea nucleară, o dai și gata, nu poți s-o folosești de 7 ori. Ideea este să câștigi timp, să aplatizezi curba, să te pregătești astfel încât să faci mai bine față infectărilor

Știința spune că pelerinajele contribuie la extinderea epidemiei. Oamenii care merg în pelerinaje se expun virusului și îi expun pe cei cu care intră în contact la revenirea acasă.
Deci, ca liberali, cum putem fi toleranți și înțelepți? Hai, Împărate Solomon, unde ești?. O variantă ar fi să permitem pelerinajele dacă oamenii își asumă să rămână în izolare după încheierea evenimentului. Astfel, ei ar fi liberi să își urmeze idealurile fără să agreseze (potențial) alte persoane. O altă variantă, aleasă până acum de politic, a fost limitarea accesului pelerinilor pe criteriu geografic.

Problema este complicată de faptul că asistența medicală contemporană este în cea mai mare parte organizată pe baze socialiste, unde se colectează bani de la fiecare după puteri pentru a se acorda îngrijiri fiecăruia după nevoi. În consecință, cineva se poate simți ofensat că banii săi sunt folosiți pentru a trata „inconștienții” care merg la pelerinaj și care se pot îmbolnăvi. Acest cineva nu poate fi mulțumit cu restricționarea geografică a pelerinajului sau cu izolarea dispusă ex-post, deoarece crede că oricum va achita nota de plată pentru pacienții infectați direct la pelerinaj. În acest caz, însă, observăm că sistemul medical reprezintă de fapt agresiunea, nu pelerinii.

Îți recomandăm:

Există o stare de acceptare a virusului, oarecum în contrast cu breaking-news-urile zilnice înfricoșătoare din mass media. Populația nu mai dorește „lockdown”

Contributor

Comentarii