În ultima perioadă, Facebook este inundat de lupta dintre vacciniști și nevacciniști. Toți sunt experți, se ceartă unii cu ceilalți, au apărut glumițele cu Bill Gheiț și implantarea de chip-uri , se înjură, se ceartă, unii își pun la profil că se vaccinează, alții își pun că nu se vaccinează, și în general toți spun că tabăra adversă e compusă din niște persoane care habar nu au ce fac.
Tabăra vacciniștilor, în genere mai intelectuali, consideră ca sunt înconjurați doar de inconștienți și explică deciziile celor reticenți prin concepte elitiste cum ar fi efectul Dunning-Kruger.

În 1995, un individ s-a dat cu suc de lămâie pe față, fiind convins că acesta îl face invizibil și a jefuit 2 bănci. Când a fost prins a fost mut de uimire deoarece a realizat că era perfect vizibil pentru camerele de supraveghere așa că a-l recunoaște a fost a o joacă de copii. Individul a citit undeva că dacă scrii cu suc de lămâie acesta nu este vizibil pentru ochiul liber așa că a presupus că și dacă te dai pe față cu această „cerneală” miraculoasă poți păcăli camerele de luat vederi. Dunning și Kruger au plecat de la acest caz și au documentat teoria potrivit căreia cu cât un individ este mai puțin dotat din punct de vedere intelectual cu atât se crede mai capabil și mai deștept decât este.

Îți recomandăm:

Despre arși și România. De 30 de ani ne complacem într-un „merge și așa”. Să fim noi, cu toții vinovați?

Cu siguranță, teoria este adevărată și ni se confirmă zi de zi. Inclusiv președintele Trump a considerat că dacă dezinfectantul aplicat pe mâini previne COVID de ce nu ar funcționa și dacă îl bem? Ce s-a întâmplat după aceea? Câțiva americani chiar l-au crezut și au ajuns cu intoxicații prin spitale sau poate au sfârșit și mai rău. Este Trump un individ care se crede mult mai capabil decât este? Cel mai probabil da, așa ne spune efectul Dunning-Kruger.
Recent, IMAS a realizat la comanda Europa FM un sondaj cu privire la intenția românilor de a se vaccina sau nu. Un procent de 45,7% dintre respondenți au răspuns că nu se vor vaccina, în timp ce 13% au spus ca s-ar vaccina doar dacă nu ar trebui să plătească pentru ser.

Marja de eroare a sondajului este de 3,1%. Mai multe detalii cu privire la acest sondaj găsiți aici: Sondaj

Îți recomandăm:

Acest text este scris după un caz real, înfiorător. Despre cum deciziile îndoielnice și lipsa educației financiare pot produce tragedii

Oare aproape jumătate dintre români sunt afectați de efectul Dunning-Kruger?
În 1961, Milgram a realizat un experiment prin care a demonstrat un alt efect: suntem tentați să fim obedienți în fața autorității, chiar dacă ni se încalcă principiile morale după care ne ghidăm în viață. Milgram și-a dorit să înțeleagă de ce persoane absolut normale, care nu aveau un trecut criminal au urmat orbește în timpul regimului nazist ordinele care au dus la moartea a zeci de mii de civili în lagărele de exterminare. Experimentul presupunea 3 subiecți: organizatorul, „profesorul”  și „elevul”. „Elevul” era un actor pe când „profesorul” era un voluntar selectat pe baza unui anunț în ziar. La fiecare întrebare la care „elevul” răspundea greșit „profesorul” îi administra un șoc electric din ce în ce mai puternic. La fiecare presiune a butonului electroșocurilor, actorul gemea, țipa din ce în ce mai tare, bătea în perete. La un moment dat, „profesorul”, adevăratul subiect al experimentului, devenea din ce în ce mai agitat și dădea semne că ar vrea să se oprească însă experimentatorul îi dădea progresiv următoarele răspunsuri:

1. Vă rog, continuați/Te rog, continuă.
2. E important pentru reușita experimentului să continuați/continui.
3. E absolut esențial să continuați/continui.
4. Nu aveți/ai altă opțiune; trebuie să continuați/continui.

După aceste răspunsuri, în cazul în care „profesorul” dorea să nu mai continue, experimentul era întrerupt. Procentul celor care au mers până la capăt administrând electroșocul cu intensitate maximă – 450 Volți – a fost de 65%. Înainte de a iniția acest experiment Milgram avea cu totul alte așteptări bazate pe răspunsurile studenților de la Yale care apreciaseră că doar 0-3% din subiecți vor merge până la capăt (în medie 1,2%).

Îți recomandăm:

Care sunt cauzele neîncrederii publicului față de vaccinare. Vaccinul anti Covid pare o importantă cucerire a științei. Ca și alte vaccinuri, la vremea lor. Tu te vei vaccina?

Acest experiment stă la baza dezvoltării teoriilor care spun că suntem înclinați să ascultăm orbește de figurile care reprezintă o autoritate chiar dacă uneori ceea ce ne spun contravine cu convingerile noastre.
Mă întreb ce rezultate ar avea Milgram dacă și-ar desfășura experimentele în zilele noastre și nu în 1961. Oare tot 65% dintre subiecți vor merge până la capăt?

Părerea mea este ca nu, dar evident nu am cum să conduc aceste experimente.
Asaltul teoriilor conspiraționiste din ultima perioadă, refuzul unei importante categorii de populații de a se vaccina, credințele că există o putere mondială ocultă care vrea să ne controleze, reîntoarcerea la practicile naturiste și tratamentele cu untură de bursuc sau bitter suedez în loc de antibiotic, contestarea aselenizării, ideile că Pământul este plat, credințele că există civilizații care trăiesc în peșteri prin Carpați și multe altele și nu doar în România, îmi demonstrează că ne confruntăm cu o gravă criză de autoritate a instituțiilor clasice ale unui stat.

Nu mai suntem dispuși să credem în medici, în guverne, în politicieni, în corporații, în șefi, în orice reprezintă autoritate.
Din Antichitate până în zilele noastre populația a fost controlată prin autoritate indiferent dacă aceasta era religioasă sau laică, acesta fiind singurul model cunoscut.

Îți recomandăm:

Epoca statelor naționale se apropie de sfârșit, iar conceptul de națiune începe să-și piardă din utilitatea pe care a avut-o în ultimii 200 de ani. Progresul se face prin dialog

În România, spre deosebire de alte state din Europa de Vest, Biserica Ortodoxă Română și-a păstrat autoritatea, ba chiar și-a sporit-o, fiind singura instituție care se bucură de o încredere largă în rândul populației, cu peste 70% (Sursa)

Acest fapt se datorează probabil opresiunii din timpul comunismului care a avut efecte contrare celor preconizate.

Pe de altă parte, Statul, medicii, politicienii, profesorii și celelalte autorități laice și-au erodat imaginea în ultimii 30 de ani iar românul de rând nu mai este dispus să creadă și să asculte tot ce zic aceștia, ba din contra contestă din ce în ce mai vehement informațiile care vin prin canalele oficiale.
Cel mai probabil, asistăm la o schimbare de paradigmă generată de internet, Facebook, Twiter, rețelele sociale în general. Până acum, timp de mii de ani mesajele erau trimise numai de sus în jos doar prin câteva canale controlate de autorități, inclusiv propaganda din presă și TV din epoca modernă. După apariția platformelor sociale și a blogurilor unde fiecare poate scrie orice, unde apar noi influenceri zi de zi informația nu se mai propagă doar într-un anumit sens controlat ci într-o mișcare browniană total aleatorie, pe bază de rețea.

Îți recomandăm:

Sănătatea este cel mai important bun al nostru. Când ne dăm seama că trebuie să protejăm acest bun

Tot rețelele sociale contribuie la demitizarea figurilor publice. Autoritățile sunt oameni în carne și oase cu defecte, pasiuni, greșeli care devin publice extrem de ușor. Pe de altă parte, tranziția extrem de lungă din România cu toate păcatele ei a decredibilizat instituțiile, după zecile de „tunuri” și „țepe”, care au fost relatate în mass-media, oamenii fiind înclinați să privească cu suspiciune tot ce vine de la autorități.
O altă consecință a schimbării de paradigmă este și dispariția liderilor mesianici care prin carisma și personalitatea lor coalizau și generau mișcări populare. Martin Luther King, Nelson Mandela, ca să enumăr câteva figuri pozitive, dar și Hitler sau Mao nu cred că ar mai fi posibili în epoca internetului. Mișcările sociale de astăzi nu au un lider clar, o figură profetică ci reprezintă tot un fel de mișcare browniană generată de rețea și convingeri comune. Așa s-a întâmplat și la protestele OUG13, și în mișcarea Black Lives Matters și în protestele anti COVID sau a celor din grupul „Fără Botniță”, niciuna din acestea neavând un lider clar.

Concluzia mea este că nu, nu sunt 50% dintre români conspiraționiști și refuză vaccinul pentru că sunt sub influența efectului Dunning-Kruger, ci pur și simplu ne aflăm la o cotitură în istorie, instituțiile clasice ale statului își pierd din putere, influență și autoritate și cel mai probabil vom păși într-o nouă eră cu aceste instituții reformate sau cu altele. Ne aflăm în pragul celei de-a patra revoluții industriale, revoluția digitală care va schimba în totalitate lumea în care trăim.

Pe de altă parte instituțiile statului, așa cum le cunoaștem astăzi datează de pe vremea primei revoluții industriale când monarhia a fost înlocuită de republica parlamentară (în majoritatea statelor). E posibil ca acestea să-și fi atins limitele sau poate modul cum se face politică și cum se ajunge la butoane este depășit, fapt întărit și de prezența din ce în ce mai scăzută la vot, care se înscrie pe aceeași linie: „de ce să votăm dacă oricum nu putem schimba nimic și vocea noastră nu contează?”. În orice caz, eu dacă aș fi decident sau membru al unui partid politic aș privi cu foarte multă îngrijorare semnalele pe care societatea le transmite, aș lăsa miștocăreala și superioritatea și m-aș gândi de ce s-a ajuns aici și cum am putea reforma instituțiile statului înainte de a fi prea târziu, pentru că da, tot istoria ne învață că aproape toate revoluțiile industriale au coincis cu vremuri tulburi și violente (Revoluția franceză din 1789 marchează prima revoluție industrială; cele 2 războaie mondiale pe cea de-a doua; a 3-a ar putea fi corelată cu căderea comunismului și revoluțiile din statele arabe, iar a 4-a vom vedea ce ne aduce).

P.S. Eu mă voi vaccina, de altfel de abia aștept să-mi reiau viața într-o oarecare normalitate.

Îți recomandăm:

Știința spune că pelerinajele contribuie la extinderea epidemiei. Oamenii care merg în pelerinaje se expun virusului și îi expun pe cei cu care intră în contact la revenirea acasă. Care este poziția liberală în privința pelerinajului de Sf. Andrei?

Contributor

Comentarii